Iunie 2017

Gata de tipar: Scoala Duminicala – Iunie 2017 imposed

4 iunie 2017 – Debora și Barac

Scopul – Să înțelegem care au fost motivele de îndoială și teamă ale lui Barac, dacă au fost reale și cum ar fi putut el să le depășească.

Text: Judecători 4:1-10

Verset de aur:  Judecători 4:9

Contextul lecției:

Motto: Când bărbații sunt copilăroși, Dumnezeu îmbărbătează femeile!

Istoria Deborei și a lui Barac reprezintă neîndoios o buclă pe spirala descendentă a degradării morale şi spirituale din sânul poporului Israel:

(1) Mai întâi, este vorba despre absența bărbaților din funcțiile cu autoritate spirituală. Fără a adăuga prea multe comentarii, Samuel ne spune simplu că pe vremea aceea judecător în Israel era Debora, proorociţa, nevasta lui Lapidot“ (Jud. 4:4).

Debora este una dintre figurile feminine folosite de Dumnezeu de-a lungul istoriei. Ea întregește galeria de proorocițe de pe paginile Scripturii, ivindu-se alături de Miriam (Exod. 15:20), Hulda (2 Împ. 22:14), Ana (Luca 2:36) și cele patru fete fecioare ale evanghelistului Filip (Fapte 21:8-9). Această preferință a Deborei pentru slujba de proorociță nu este motivată în textul lui Samuel. De ce a ales Dumnezeu o femeie, Debora, ca să judece poporul? Probabil că răspunsurile sunt mai multe, dar cel mai evident este „calitatea“ bărbaților din timpul acela.

Dumnezeu lucrează cu …ceea ce are la îndemână! Asta este și șansa mea și a ta!

Ezitarea lui Barac era „rațională“, având în vedere superioritatea imensă a armatei lui Iabin, împăratul Canaanului căruia îi „vânduse“ Dumnezeu pe evrei din cauza neascultării şi idolatriei lor (Jud. 4:1-3).).

Carele de fier erau „tancurile, carele de război“ ale vremii. Israeliţii încă nu aveau acces la prelucrarea fierului, iar armele lor erau total inadecvate pentru o astfel de înfruntare.

Ceea ce ar fi trebuit să știe evreii era că nu superioritatea dușmanului îi dusese pe ei în robie, ci păcătoșenia lor deșănțată. Cei douăzeci de ani de stăpânire străină storseseră din ei vlaga spirituală și bucuria de a trăi. La fel ca în situaţiile precedente, strigătele disperării lor au ajuns şi de data aceasta până la tronul Universului. Impasul în care s-au pomenit copiii lui Israel era foarte mare. Nici un bărbat, nici măcar Barac nu îndrăznea să creadă că țara lor mai putea fi eliberată. Cineva spunea că 99% credință înseamnă necredință! Însă, israeliţii ajunseseră cu mult sub nivelul acestui 99% de credință.

Samuel marchează un semnificativ regres în trăirile spirituale ale copiilor lui Israel. Nu puterea lui Dumnezeu a scăzut, ci credința oamenilor în atotputernicia Lui!

Prezentarea lecției: 

Strigă către Dumnezeu (Jud. 4:1-3)

Păcat și subjugare (v. 1,2)

Cifra suferinței (v. 3)

   Provoacă pe alții  (Jud. 4:4-7)

Rolul Deborei (v. 4, 5)

Chemarea lui Barac (v. 6, 7)

c. Colaborează dacă este cazul (Jud. 4:8-10)

Ultimatumul lui Barac (v. 8)

Susținerea lui Barac (v. 9, 10)

Aplicații practice

Barac și Debora s-au respectat unul pe celălalt. Soldații din armata lui Barac au avut încredere în el ca lider. Ei au colaborat și Dumnezeu i-a ajutat pentru că s-au încrezut în El.

Să ne alegem lideri duhovnicești pe care să-i respectăm, să-i ajutăm și în care să avem încredere pentru Dumnezeu i-a pus înaintea noastră.

11 iunie 2017 – Ghedeon

Scopul – Să înțelegem cele trei întrebări ale lui Ghedeon în contextul lor istoric și să identificăm fiecare o problemă cu care ne confruntăm personal cerând ajutorul lui Dumnezeu în rezolvarea acesteia. 

Text: Judecători 6:11-18

Verset de aur:  Judecători 6:12

Contextul lecției:

Episodul dedicat lui Ghedeon poate purta titlul: „Ce te face să devii un om important?“

Samuel este foarte grijuliu să ne prezinte mai întâi slăbiciunile lui Ghedeon (fricos, resemnat, necredincios, ezitant), pentru ca să scoată apoi în evidență calitățile care l-au făcut un om deosebit, cu rezultate spectaculoase în lucrarea Domnului (sinceritate, disponibilitate, capacitatea de a se lăsa învățat și încurajat, dar mai ales ascultarea în condiții care păreau nerezonabile). Răsplata divină finală a lui Ghedeon a fost identificarea până la confundare cu Cel Atotputernic. Poporul a fost învățat să strige: „Sabia lui Dumnezeu și a lui Ghedeon!“

O privire de ansamblu asupra cronicii Judecătorilor scoate în evidenţă faptul că, sub călăuzirea Duhului Sfânt care l-a inspirat, Samuel și-a structurat cartea astfel ca istoria lui Ghedeon să-şi afle locul chiar în centrul ei.

Conversația dintre Îngerul Domnului și Ghedeon este fascinantă, ea dând pe față  atât vinovăția obrăzniciilor noastre, cât și îngăduința cu care Dumnezeu Se ocupă de noi. Ghedeon este exponentul oamenilor care, în loc să-și vadă și să-și recunoscă propria vinovăție, Îl acuză întotdeauna și pentru toate pe …Dumnezeu.  Ghedeon spune despre Dumnezeu vorbe pe care n-ar fi îndrăznit să I le spună în față. Le spune pentru că nu știe cu cine stă de vorbă. Le spune pentru că a uitat că, oricum, Dumnezeu este prezent pretutindeni și aude toate vorbele noastre. Le spune pentru că Îl credea pe Dumnezeu absent și îndepărtat, când de fapt cel care era departe şi înstrăinat era el însuși. În sensul acesta, finalul dialogului ar putea trece drept unul comic, dacă n-ar fi vorba despre o situație așa de gravă:

„Ghedeon, văzând că fusese Îngerul Domnului, a zis: «Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă-n faţă!». Şi Domnul i-a zis: «Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri!»“ (Jud. 6:22-23).

Prezentarea lecției:

 Problemă mare (Jud. 6:11-13)

Luptătorul apăsat de greutăți (v.11,12)

Lipsa miracolelor (v.13)

Familie săracă (Jud. 6:14-16)

Prezența promisă (v. 14)

Trecut smerit (v. 15)

Succes asigurat (v. 16)

Dorință de securitate (Jud. 6:17, 18)

Cerere pentru un semn (v.17)

Asigurarea este primită (v.18)

Aplicații practice

Cum ai reacționa dacă Dumnezeu ți-ar spune că are planuri speciale pentru tine? Ai încerca să te scuzi ca Ghedeon, sau te-ai bucura?

Când Dumnezeu ne cheamă la o lucrare, El ne asigură și resursele pentru ca să-i putem răspunde pozitiv.

18 iunie 2017 – Iefta

Scopul – Să înțelegem condițiile acordului dintre Iefta și bătrânii Galaadului, comparând jurământul bătrânilor cu cel al lui Iefta.

Text: Judecători 11:4-11, 29, 30

Verset de aur:  Judecători 11:9

Contextul lecției:

Dumnezeu alege lucrurile slabe ca să le facă de rușine pe cele presupuse „tari“, iar tragediile aparente pot fi transformările necesare pentru împlinirea unor planuri ale lui Dumnezeu.

Nici un israelit nu bănuia că omul ales să izbăvească și să judece pe Israel de data aceasta avea să fie „fiul unei curve“. Oricât de șocantă părea o asemenea alegere, Dumnezeu procedase astfel tocmai ca să ilustreze simbolic degradarea spirituală în care se afla Israelul. Din punctul lui Dumnezeu de vedere, oricare dintre bărbații din Israel era „fiul unei națiuni care trăia în curvie spirituală“, prostituându-se cu dumnezeii tuturor popoarelor vecine. Proroocul Osea avea să poarte mai târziu spre Israel aceeași metaforă a curviei spirituale. Cronica lui Samuel continuă:

„Iefta, galaaditul, era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Iefta.“ (Jud. 11:1).

Iefta are soarta unui om nedreptățit. Nici un copil ‒ indiferent când, unde şi prin cine vine pe lume ‒ nu se naște cu o anumită ,zestre“ de ,,vinovăţie genetică“. Familia și societatea se grăbesc să pună un stigmat asupra celor ce împărtăşesc situația lui Iefta. Disprețuit și alungat de frații săi vitregi, care au încălcat astfel în mod flagrant prevederile Legii mozaice (Lev. 19:33-34; Deut. 10:12-22), Iefta alege să se considere în inima lui un israelit, un îndrăgostit de Dumnezeu și, așa cum vom vedea, un bun cunoscător al scrierilor ebraice anterioare lui și al istoriei poporului său:

Prezentarea lecției:

Scopul – Să înțelegem condițiile acordului dintre Iefta și bătrânii Galaadului, comparând jurământul bătrânilor cu cel al lui Iefta.. 

Un aliat șovăitor (Jud. 11:4-7)

O nevoie actuală (v.4-6)

Un abuz din trecut (v.7)

Contractul (Jud. 11:8-11, 29)

Funcția promisă (v. 8-10)

Angajamentul confirmat (v. 11)

Duhul întărește (v. 29)

c. Juruința făcută în grabă (Jud.11:30,31)

Dacă… (v. 30)

Atunci… (v. 31)

Aplicații practice

Iefta nu a fost un lider desăvârșit, însă Dumnezeu l-a folosit pentru scopurile sale.

Niciun lider nu este desăvârșit. Trebuie însă să fim dispuși și pregătiți să fim șlefuiți de Dumnezeu prin ucenicie. Liderii de mâine sunt cei pe care Domnul îi pregătește astăzi.

25 iunie 2017 – Samson

Scopul – Să înțelegem care au fost factorii și condițiile dezvoltării spirituale ale lui Samson în contrast cu așteptările sale care i-au modelat atitudinile și acțiunile.

Text: Judecători 13:1-7, 24, 25

Verset de aur:  Judecători 13:5

Contextul lecției:

După Ghedeon, Samson este judecătorul asupra căruia Samuel a stăruit cel mai mult. Istoria lui Samson este o lecție frumos prezentată și puternic argumentată, cu multe învățăminte puse la îndemâna evreilor.

Samson marchează încă o buclă descendentă pe spirala involuției spirituale a lui Israel. Personalitatea lui este complexă și controversată. Activitatea lui este paradoxală, iar izbăvirea produsă de activitatea lui este doar parțială. Să nu uităm că Samuel marchează decăderea lui Israel ca națiune prin calitatea din ce în ce mai discutabilă a judecătorului prin care Dumnezeu trebuie să lucreze. Îmi place cum rezumă Warren W. Wiersbe viața lui Samson, acest ,,matur copilăros, nazireat prieten cu oamenii și lucrurile nesfinte, puternic neputincios, sfânt păcătos și izbăvitor neizbăvit. Samson a avut, dar n-a folosit; a putut, dar n-a făcut; a început, dar n-a terminat ceea ce începuse“.

„Numele Samson se traduce prin «însorit, luminos»; și, la început, el chiar a adus lumina în familia părinților săi și în Israelul care trecea printr-o perioadă întunecată din istoria lui. A avut, însă, un sfârșit întunecat pentru că n-a ascultat decât parțial de Domnul. Samuel ne spune doar că el «a început» să izbăvească pe Israel de asuprirea filistenilor (Jud. 13:5). Dumnezeu va duce la capăt această lucrare prin Samuel și David.“

„Cum a putut să falimenteze un om care a avut așa de multe lucruri de partea lui? S-a născut în familia unor părinți temători de Dumnezeu, care s-au rugat pentru înțelepciunea necesară creșterii lui și care au respectat voia Domnului. Samson a fost închinat Domnului ca nazireat pe viață (Num. 6). Însă, un cămin evlavios nu este, totuşi, garanția unei vieți de evlavie.“

„Nu părinții lui Samson au fost de vină pentru ceea ce a făcut el și nici pentru ceea ce i s-a întâmplat lui. Comparat cu Iefta, Samson a avut toate avantajele unei copilării trăite în sfințenie. Dumnezeu ne arată prin alăturarea istoriei lui Iefta cu istoria lui Samson că educația primită acasă, numită și «cei șapte ani de acasă», nu este neapărat determinantă în evoluția ulterioară a unui copil. Mult mai mult contează hotărârile lui personale pe care le ia atunci când crește mare.“

„Omul acesta și-a început lucrarea binecuvântat de Domnul și și-a sfârșit-o batjocorit de o gloată păgână. Este adevărat că, la moartea lui, Samson a ucis o mulțime de dușmani, dar cu cât mai multe împliniri ar fi avut el dacă era pentru Domnul «o jertfă vie» (Rom. 12:1-2), şi nu una moartă!“ (Warren W. Wiersbe, With the Word, p.  150).

Prezentarea lecției:

Familia fără copii  (Jud. 13:1-3)

Zile negre  (v.1)

Un viitor mai strălucit (v. 2, 3)

Condițiile date (Jud. 13:4-7)

Un copil pus de-o parte (v. 4, 5)

Părinții în unitate (v. 6, 7)

c. Revărsarea binecuvântărilor (Jud. 13: 24, 25)

Pentru soția lui Manoah (v. 24)

Pentru Israel (v. 25)

Aplicații practice

În Biblie găsim răspunsuri pentru toate problemele vieții și ghidare pentru toate dificultățile, inclusiv pentru creșterea și educarea copiilor.

Să ne rugăm ca Dumnezeu să ne dea puterea să ne împlinim chemarea în Împărăția Sa, trăind întotdeauna după voia Sa.

Advertisements