Ianuarie 2018

Gata de tipar – faceți clic aici: Scoala Duminicala – Ianuarie 2018

Așa cum știți, trimestrul acesta vom studia împreună ce înseamnă ,,Credința activă“. Iacov ne-a avertizat despre o credință moartă, care nu se manifestă prin fapte corespunzătoare. Este o credință înșelătoare, care nu ne poate mântui. Vom studia împreună despre credința adevărată, așa cum a fost ea manifestată în Biblie. Luna aceasta ne vom concentra asupra credinței extraordinare manifestată de Daniel și cei trei tineri luați ca robi în Babilon.

Credința care produce sinceritate / Daniel 1.8 – 21
Credința care produce îndrăzneală / Daniel 3.19 – 28
Credința care duce la ascultare / Daniel 9.1 – 19
Credința care dă putere / Daniel 10.10 – 19

Daniel activează în paralel cu Ezechiel, profetul exilaților. Ezechel este în mijlocul poporului. Daniel este la palatul suveranului imperial. Pentru cei ce știu să savureze subtilitățile Cuvântului lui Dumnezeu, numele celor doi profeți definesc mesajul divin pentru epocă.

Așezat la ,,talpa țării“, în mijlocul celor simpli, înconjurat de exilații fără țară, Ezechiel se numește providențial ,,Dumnezeu este tăria mea“.

Așezat la palat, în mijlocul vrăjitorilor, al magilor și al împăraților peste ținuturi, Daniel poartă numele ,,Dumnezeu este Judecătorul“.

Poporul căzut avea nevoie de încurajarea lui Ezechiel. Mai marii lumii aveau nevoie să li se aducă aminte că există Cineva deaspra lor în autoritate: Unul care vede, care apreciează, care judecă și care pedepsește.

Există o progresie în procesul prin care Dumnezeu se descoperă celor din Babilon:

(1) de la înțelepciunea excepțională pe care le-o dăruiește tinerilor evrei ridicați deasupra celorlalți ,,studenți“ din celelalte neamuri (Dan. 1:20),

(2) la decretul lui Nebucadnețar care recunoaște că ,,Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților“,

(3) la interdiciția dată de Nebucadnețar ca ,,nici un om, din orice popor, neam sau limbă“ să nu-L vorbească de rău pe Dumnezeul evreilor (Dan. 3:29),

(4) la edictul dat de Nebucadnețar care proclamă măreția lui Dumnezeu și subordonarea lui personală înaintea Dumnezeului evreilor (Dan. 4:34-37),

(5) la zdrobirea lui Belșațar pentru hulă (Dan. 5:24-30),

(6) la porunca dată de Dariu ca toți oamenii din Imperiu să accepte autoritatea Dumnezeului evreilor.

Sunt exact ,,șase“ trepte de revelație destinate omenirii, simbolizate de cifra care-l identifică pe om în simbolistica biblică. Pentru evrei, Daniel consemnează o ,,septadă“ divină de revelații.

+++

7 ianuarie 2018

Credința care produce sinceritate

Text: Daniel 1:8-21

Verset de aur: Daniel 1:8

Scopul – Să înțelegem primul test întâmpinat de Daniel și prietenii lui în Babilon și felul în care au răspuns aceștia. Să dăm exemple de situații asemănătoare pe care le putem întâlni la locul de muncă în zilele noastre.

După participarea la lecție, vom putea să:

1. Istorisim cum au făcut față Daniel și prietenii săi primei încercări din robie.
2. Istorisim întâmplări în care am fost încercați și noi la fel.
3. Ne pregătim să facem și noi pe viitor față unor astfel de încercări ale credinței.

Contextul lecției:

Cartea poartă numele autorului ei: Daniel, care se poate traduce prin „Dumnezeu este judecătorul”.

Daniel activează în paralel cu Ezechiel, profetul exilaților. Ezechel este în mijlocul poporului. Daniel este la palatul suveranului imperial. Pentru cei ce știu să savureze subtilitățile Cuvântului lui Dumnezeu, numele celor doi profeți definesc mesajul divin pentru epocă.

Așezat la ,,talpa țării“, în mijlocul celor simpli, înconjurat de exilații fără țară, Ezechiel se numește providențial ,,Dumnezeu este tăria mea“. Așezat la palat, în mijlocul vrăjitorilor, al magilor și al împăraților peste ținuturi, Daniel poartă numele ,,Dumnezeu este Judecătorul“.

Ca tînăr, a fost dus ca rob din Israel la Babilon, în robie a hotărît să nu-şi piardă specificul naţional evreiesc, refuzînd să „se spurce mîncând din bucatele aduse de la masa împăratului” (Dan. 1:8). Pus în şcoală, a dat curînd dovadă de o înţelepciune cu totul ieşită din comun, dar mai ales s-a evidenţiat prin capacitatea supranaturală de a pătrunde în lumea lui Dumnezeu şi de a primi tălmăciri pentru vise şi vedenii. În Babilon, pentru declanșarea procesului de asimilare, ,,căpetenia famenilor dregători“ i-a schimbat numele în ,,Beltșațar“ (Cel cu viața păzită de Bel). Procesul de îndoctrinare și de asimilare n-a reușit în cazul lui Daniel și al celor trei prieteni ai săi. Ori de câte ori apare în textul cărții, numele Beltșațar este însoțit de numele real al lui Daniel (Dan. 1:7; 2:26; 4:8; 4:9, 18, 19; 5:12; 10:1). Chiar și cartea stă de mărturie, fiind numită cartea lui Daniel, nu a lui Beltșațar! Profetul s-a numit întotdeauna pe sine ,,Daniel“ (,,eu, Daniel“ – 7:15; 8:1; 9:2; 10:2 ,,pe mine, Daniel“ – 7:28; 8:15, 27, ). Îngerul Gavril îl numește ,,Daniel“: ,,Daniele, am venit acum să-ţi luminez mintea“ (9:22; 10:11-12; 12:4, 9). Și tot Daniel l-a numit, la bătrânețe, și împăratul Darius: „Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia Îi slujeşti necurmat, să te scape de lei?” (Dan. 6:20).

Prezentarea lecției: 

Daniel nu își compromite valorile (Daniel 1:8-10)

  • Cererea lui Daniel (v. 8)
  • Cererea este aprobată (v. 9, 10)

Soluția oferită de Daniel (Daniel 1:11-16)

  • Perioada de probă (v. 11-14)
  • Rezultate exemplare (v. 15, 16)

Hărnicia și seriozitatea lui Daniel (Daniel 1:17-21)

  • Dumnezeu le dă pricepere (v. 17, 18)
  • Mai pricepuți ca cei fără Dumnezeu (v. 19-21)

Aplicații practice

  • În loc să fie descurajați de situația negativă în care se aflau, Daniel și prietenii lui au folosit-o ca pe un prilej să-L cinstească pe Dumnezeu printre păgâni.
  • La fel ca și Daniel, noi suntem străini într-o lume care nu-L cunoaște pe Isus. Dorința noastră de „a asculta mai mult de Dumnezeu decât de oameni” (Fapte 5:29) nu înseamnă neaparat că apărarea valorilor noastre trebuie făcută cu ostilitate. O poziție fermă, luată cu diplomație, poate depăși multe momente de criză.

Părerea că Daniel a ținut toată viața sa dieta vegetariană ca să nu se spurce cu bucatele de la masa împăratului din Babilon nu are însă suport biblic. Iată ce citim în text:

„În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămâni am fost în jale. N-am mâncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat în gură nici carne, nici vin şi nici nu m-am uns deloc, până s-au împlinit cele trei săptămâni“ (Dan. 10:2-3).

Este clar că în afara perioadei de la începutul robiei sale și a celor trei săptămâni de jale, Daniel le-a făcut pe toate cele citate, adică ,,a mâncat carne, a mâncat bucate alese și a băut vin“. Râvna unor predicatori ne-a obișnuit însă să credem altfel …

+++

14 ianuarie 2018

Credința care produce îndrăzneală

Text: Daniel 3:19-23, 26-28

Verset de aur: Daniel 3:28

Contextul lecției:

Refuzul lui Daniel de a se lăsa identificat cu un idol păgân este o conformare la strictețea citată în psalmi: ,,Idolii se înmulţesc, oamenii aleargă după dumnezei străini, dar eu n-aduc jertfele lor de sânge şi nu pun numele lor pe buzele mele“ (Ps. 16:4).

De fapt există un motiv foarte întemeiat pentru care factorul supranatural este atît de proeminent în această carte, în vremea aceea Israelul se afla în captivitate. Ierusalimul se găsea în ruină. Chiar şi Templul – ultima speranţă a evreilor – fusese ras de pe faţa pămîntului. Într-un fel, Iehova, Dumnezeul evreilor se dovedise mai slab decît dumnezeii Babilonului! Bel-Merodah îl învinsese pe Iehova, sau cel puţin aşa le plăcea să creadă celor din păgînul imperiu. Şi tot aşa erau înclinaţi să creadă şi evreii. Reîntoarcerea şi refacerea păreau imposibile. Nimeni nu credea în spusele lui Ieremia care estimase durata robiei la numai 70 de ani. La urma urmei, de ce s-ar ţine Dumnezeu de această promisiune dacă nu s-a ţinut de promisiunile făcute lui David şi Solomon?!

Lucrările supranaturale relatate de Daniel au fost tocmai nişte răspunsuri date unor astfel de gînduri. Ele au avut caracterul unor semne venite din partea lui Iehova şi adresate lui Israel şi neamurilor deopotrivă.

Prezentarea lecției:

Scopul – Să identificăm situații din ziua de astăzi care necesită o credință îndrăzneață, la fel ca cea a lui Ședrac, Meșac și Abed-Nego.

Mânia regelui (Daniel 3:19-23)

  • Schimbarea de atitudine (v. 19a)
  • Răspunsul draconic (v. 19b-21)
  • Victime colaterale (v. 22, 23)

Lucrarea Dumnezeului atotputernic (Daniel 3:26-28)

  • Schimbarea de atitudine (v. 26)
  • Verificarea amănunțită (v. 27)
  • Recunoașterea lucrării lui Dumnezeu (v. 28)

Aplicație practică

  • Scriitorul cărții Evrei vorbește despre cei care „au stins puterea focului” (Evrei 11:34), o referire la Ședrac, Meșac și Abed-Nego. Scriptura ne asigură că Dumnezeu este întotdeauna alături de copiii Săi și nu îi lasă singuri niciodată. Indiferent de „flăcările” de care sunt înconjurați, într-o lume căzută și păcătoasă, ei sunt protejați de prezența Domnului.

+++

21 ianuarie 2018

Credința care duce la ascultare

Text: Daniel 9:4-8, 15-19

Verset de aur: Daniel 9:19

Scopul – Să înțelegem cum putem folosi rugăciunea lui Daniel ca exemplu pentru noi, creștinii din ziua de azi.

Contextul lecției:

De la Ezechiel ştim că Daniel devenise celebru chiar fiind încă în viaţă. Şi cum s-ar fi putut să fie altfel după întîmplări ca cele relatate în capitolele 2 şi 3 ale cărţii sale? Ba încă sub influenţa lui Daniel, Nebucadneţar emisese şi celebrele lui proclamaţii către toate popoarele din Imperiu în care recunoştea suveranitatea Dumnezeului evreilor (cap.4). Asemenea lucruri nu puteau să-i lase indiferenţi pe cei din Israel. Cu o nouă şi arzătoare dorinţă, ei s-au aplecat asupra scrierilor profetice ale lui Ieremia („în anul dintîi al domniei lui, eu, Daniel, om văzut din cărţi că trebuiau să treacă 70 de ani pentru dărâmăturile Ierusalimului, după numărul anilor despre care vorbise Domnul către proorocul Ieremia” – cap.9:2), şi ale lui Isaia. Acesta vorbise nu numai despre căderea viitoare a Babilonului, dar pomenise pe nume chiar şi pe cel ce avea să dea decretul de reîntoarcere a iudeilor în Canaan şi de rezidire a templului din Ierusalim: Cir persanul (Isaia 45 şi 46).

Cum trebuie să fi trăit evreii toate aceste evenimente? Cum trebuie să se fi uimit ei văzându-le prinzând viaţă chiar sub ochii lor? Experienţele din aceşti 70 de ani de evenimente supranaturale explică spulberarea îndoielilor şi rătăcirilor lor şi transformarea lor într-un popor cu o adorare totală, unică şi definitivă pentru Iehova. În lecția de azi, Daniel dă poporului un exemplu de pocăință în anticiparea izbăvirilor minunate care vor veni.

Aranjarea cărţii este foarte clară: primele 6 capitole sunt istorice, iar ultimele 6 capitole sunt profetice.

Prezentarea lecției:

Păcatele poporului (Daniel 9:4-8)

  • Răzvrătirea poporului (v. 4, 5)
  • Neascultarea de prooroci (v. 6)
  • Rușinea poporului (v. 7, 8)

Sfințenia lui Dumnezeu (Daniel 9:15, 16)

  • Sfințenia în putere (v. 15)
  • Sfințenia în îndurare (v. 16)

Cererea lui Daniel (Daniel 9:17-19)

  • Pentru reînnoirea închinării (v. 17)
  • Pentru reînnoire națională (v. 18, 19)

Aplicații practice

  • Rugăciunea lui Daniel trebuie să ne îndemne să ne întrebăm: „Ne rugăm noi la fel de sincer, cu aceeași sensibilitate la păcatul din viețile noastre și la dependența noastră față de Dumnezeu?”
  • Putem învăța mult studiind viața de rugăciune a lui Pavel. Scriptura nu conține transcrierea rugăciunilor lui, dar face referințe la subiectele rugăciunilor lui. Există multe asemănări cu rugăciunile lui Daniel, în special în privința priorităților spirituale.
  • Orice pas important din viețile noastre trebuie să înceapă pe genunchi.

+++

28 ianuarie 2018

Credința care dă putere

Text: Daniel 10:1-19

Verset de aur: Daniel 10:19

Scopul – Să înțelegem întâlnirea lui Daniel cu mesagerul ceresc și să explicăm diferența pe care o face credința atunci când ne confruntăm cu incertitudinea viitorului.

Contextul lecției:

Întreaga Biblie poate fi asemănată cu o oglindă plimbată asupra istoriei omenirii. Reciproca este valabilă, căci întreaga istorie umană poate fi desprinsă din conţinutul profetic aşezat în cele 66 de cărţi ale Bibliei.

Cartea lui Daniel poate fi numită pe drept cheia descifrării mesajelor profetice. Cadranul unui ceas n-ar fi de nici un folos fără ajutorul limbilor indicatoare. Tot aşa, cartea lui Daniel este pentru întregul Scripturii, indicatorul care ne ajută să ne orientăm în succesiunea de evenimente consemnate în profeţii.

Cea mai mare dovadă despre veridicitatea conţinutului cărţii lui Daniel vine însă din partea Domnului Isus care citează din cartea profetului de trei ori în cuprinsul cuvântării Sale din Matei 24. În versetul 15, El citează Daniel 8:13; 9:27; 11:31; 12:11; indicându-le ucenicilor semnele care-i vor anunţa că e timpul să fugă din Ierusalim („De aceea, când veţi vedea „urâciunea pustiirii”, despre care a vorbit proorocul Daniel, „aşezată în locul sfânt” – cine citeşte să înţeleagă! -…”)

În versetul 21, El descrie venirea „Necazului cel mare” citând din Daniel 12:1: „Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la întemeierea lumii până acum şi nici nu va mai fi”.

Apoi, în versetul 30, El descrie cea de a doua venire a Sa folosind textul din Daniel 7:13: „Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului…”

Mai mult decât atât, în cel mai solemn moment din cadrul procesului religios la care a fost supus, în ceasul în care Marele Preot l-a întrebat categoric: „Te jur pe Dumnezeul cel viu să ne spui dacă eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu”. Domnul Isus i-a răspuns cu acelaşi text din Daniel 7:13, 14: „Da, sunt. Ba mai mult, vă spun de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu, şi venind pe norii cerului” (Matei 26:63-64).

Domnul Isus îl prezintă pe Daniel drept „un crainic al lucrurilor viitoare” confirmând ceea ce scrisese însuşi Daniel despre cartea sa: „Tu însă Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea, până la vremea sfîrşitului. Atunci mulţi o vor citi şi cunoştinţa va creşte” (Dan. 12:4). La venirea Sa, Domnul Isus a proclamat începutul acestei „vremi a sfîrşitului”, a ridicat pecetea de pe cartea lui Daniel şi a declarat emfatic: (De acum) „Cine citeşte să înţeleagă” (Matei 24:15).

Prezentarea lecției:

Credința potolește frica (Daniel 10:10, 11)

  • Atins de un înger (v. 10)
  • Porunca de a asculta (v. 11)

Viitorul îmbrățișat prin credință (Daniel 10:12-14)

  • Dezvăluirea făcută de Dumnezeu (v. 12)
  • Încleștarea puterilor (v. 13, 14)

Credința lui Daniel este întărită (Daniel 10:15-19)

  • Lipsa puterii proprii (v. 15-17)
  • Putere de sus (v. 18, 19)

Aplicații practice

  • În ziua de azi avem Scriptura într-o multitudine de versiuni și formate. Aceasta poate duce, foarte ușor, la o atitudine de delăsare și la reducerea timpului petrecut în Cuvânt. Lecția de azi ne aduce aminte de impactul plin de putere al Cuvântului lui Dumnezeu și de prețul plătit de mulți dintre mesagerii folosiți de Dumnezeu pentru a scrie Biblia.

 

 

 

 

Advertisements

One thought on “Ianuarie 2018

  1. Pingback: Școala duminicală – Ianuarie 2018 – B a r z i l a i – e n – D a n

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s