SCOPUL LECȚIEI: Să ne amintim despre întâlnirea Domnului Isus cu omul îndrăcit și să înțelegem care era secretul mesianic și modul în care această relatare întrerupe cursul Evangheliei după Marcu.
TEXTUL LECȚIEI: Marcu 5:1-13, 18-20 VERSETUL DE AUR: Marcu 5:20
“El a plecat şi a început să vestească prin Decapole tot ce-i făcuse Isus. Şi toţi se minunau.” — Marcu 5:20
CONTEXTUL LECȚIEI
Evanghelia după Marcu a fost scrisă probabil între anii 60 și 62 d.Hr., cu siguranță înainte de Matei, Luca sau Ioan. Cu Matei și Luca, cartea lui Marcu completează Evangheliile sinoptice, numite așa datorită înregistrărilor lor similare despre lucrarea pământească a Domnului Isus. Textul de astăzi din Marcu 5 este un exemplu de material comun al cărților, cu paralele în Matei 8:28–34 și Luca 8:26–39. Diferențele dintre relatări spun mai puțin despre acuratețea istorică a evenimentului decât despre perspectivele de credință pe care scriitorii le-au adus la detalii. O caracteristică oarecum de neînțeles a Evangheliei după Marcu este, de asemenea, expusă în această relatare: tendința Domnului Isus de-a lungul primei jumătăți a cărții de a le spune oamenilor pe care Isus i-a vindecat să nu vorbească despre acest lucru (Marcu 1:44; 7:36; 8:30). Acesta a fost numit secretul mesianic.
Au fost propuse multe teorii pentru această poruncă contraintuitivă de a reduce la tăcere. Unul dintre acestea este că Isus nu a vrut ca oamenii să fie capete idei greșite despre ceea ce înseamnă ca el să fie Mesia. În timp ce oamenii căutau un Mesia politic care să-i elibereze de imperialismul roman, Isus a folosit timpul secretului pentru a învăța despre rolul mai mare al lui Mesia – dincolo de Israel și de politică. Isus a vrut, de asemenea, ca slujirea lui să fie definită ca o slujire de predicare mai mult decât o slujire de vindecare și de miracole (Marcu 1:35–39). Nevoile constante ale oamenilor din jurul lui și ale mulțimilor zdrobitoare care căutau vindecare i-ar fi putut lua tot timpul dacă Isus nu s-ar fi păzit cu grijă. Slujirea lui de predicare a fost susținută de miracole, nu invers. Aceasta sugerează un element de control al mulțimii (vezi 1:43–45). Relatarea demoniacului din ținutul gadarenilor apare în timpul slujirii de predicare a lui Isus în Galileea. Această întâmplare este într-o secțiune din Marcu care conține alte câteva relatări care se concentrează pe puterea și autoritatea lui Isus (vezi 4:35–41; 5:21–34).
STRUCTURA LECȚIEI
- Sosirile (Marcu 5:1-5)
- Domnului Isus (v.1)
- Îndrăcitului (v. 2-5)
- Confruntarea (Marcu 5:6-13)
- Pledoaria (v. 6-13a)
- Bulucul (v. 13b)
3. Plecările (Marcu 5:18-20)
- Despărțirea (v. 18-19)
- Acasă (v. 20)
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE
- Versetul 3 ne spune că omul îndrăcit își avea locuința printre morminte. Care e echivalentul modern a unei astfel de situații? Cum am putea vorbi despre Domnul Isus cu cineva care se află în această situație?
- Dialogul dintre omul îndrăcit și Domnul Isus e foarte dramatic. Ce putem învăța din el despre puterea lui Dumnezeu?
APLICAȚII PRACTICE
Și noi am fost eliberați de Domnul Isus. Și, ca omul îndrăcit, am ieșit dintr-o viață care semăna mai mult cu moartea (Efeseni 2:1–10; Coloseni 2:13–15). Și noi suntem chemați să împărtășim ceea ce a făcut Domnul Isus pentru noi, să ne pregătim propriile familii pentru a-L întâlni pe Hristos și a veni la viață nouă (Matei 28:18–20). Indiferent de legiunile aliniate împotriva noastră, Domnul Isus deține controlul! Tot ce trebuie să facem este să ne punem credința în El, cu bucurie și ascultare.
Școala duminicală 