Rugăciunea lui David – 29 decembrie 2019

TEXTUL LECȚIEI: 1 Cronici 17: 16–27                          VERSETUL DE AUR: 1 Cronici 17: 20

“Doamne! Nimeni nu este ca Tine și nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.” — 1 Cronici 17: 20

SCOPUL LECȚIEI: Să recapitulăm conținutul rugăciunii lui David; să înțelegem importanța rugăciunii lui David în contextul istoric al vremii; să primim un nou imbold la rugăciune zilnică.

CONTEXTUL LECȚIEI

În lecția din urmă cu două săptămâni am studiat despre promisiunea extraordinară pe care i-a făcut-o Dumnezeu lui David, ca răspuns la dorința sinceră a acestuia de a zidi o casă Domnului (1 Cronici 17:11-14). Dumnezeu a spus că îi va zidi lui David pe vecie o casă, o împărăție și un tron. Această promisiune își găsește împlinirea în Împărăția Domnului Isus, Fiul lui David.

Prorocul Natan i-a transmis lui David toate cuvintele Domnului cu privire la cel ce avea să zidească acea casă (1 Cronici 17:15). David a fost uimit la auzul acestor vești! Rugăciunea de mulțumire a lui David nu întârzie. Recunoștința inimii lui David față de generozitatea lui Dumnezeu trebuia exprimată; nu putea rămâne ascunsă. Aceeași rugăciune se regăsește și în 2 Samuel 7:18-29.

STRUCTURA LECȚIEI

  1. Binecuvântări din trecut (1 Cronici 17: 16–22)
  • Micimea lui David (v. 16-18)
  • Măreția lui Dumnezeu (v. 19-20)
  • Unicitatea poporului Israel (v. 21-22)

 

  1. Binecuvântări viitoare (1 Cronici 17: 23–27)
  • Spre slava lui Dumnezeu (v. 23-24)
  • Spre binele robului Său (v. 25-27)

ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚIE

  • Cum ar trebui să ne reorganizăm prioritățile pentru a rezerva timp și loc în care să ne odihnim și să medităm la aspecte spirituale? Care sunt influențele și presiunile lumii care se luptă împotriva acestei reorganizări?
  • Când ne rugăm, singuri sau în public, o facem oare într-un duh de smerenie și cu răbdare? Cum ne putem verifica? Câteva texte folositoare: 1 Samuel 2:1-10; 1 Împărați 8:22-30; Psalmul 51; Faptele Ap. 4:23-30.
  • Când suntem binecuvântați de Dumnezeu, cum ne verificăm dacă rămânem smeriți? Ce fel de ziduri de protecție împotriva mândriei ridicăm în jurul nostru? Citiți Daniel 4:28-33; Faptele Ap. 12:21-23; Filipeni 2:1-11; și Iacov 4:13-17.
  • Cum putem folosi exemple din trecut, când am experimentat mâna Domnului la lucru în viața noastră, pentru a ne întări mărturia față de cei necredincioși?

 

APLICAȚII PRACTICE

  • Cu toții putem beneficia, asemenea lui David, de perioade de liniște în timpul rutinei zilnice. În aceste perioade de liniște și meditație putem lăsa mulțumirea să izvorască din inimă. David și-a exprimat la începutul rugăciunii uimirea față de promisiunile lui Dumnezeu. Cât de copleșitor era gândul că Dumnezeu promisese nu doar să-l binecuvânteze pe David ci și întreaga lui casă în viitor. Și noi putem fi siguri că Dumnezeu continuă să fie suveran, la fel ca și în trecut. El ne poate lua viețile în mâna sa și să facă din ele ceva dincolo de imaginația noastră.
  • Un alt aspect important al rugăciunii, pe care îl învățăm din lecția de azi, are de a face cu starea noastră. În ziua de azi, mulți caută autoperfecționare, împlinirea tuturor dorințelor (gratificare) și împlinire. Testul suprem al realizării este independența; capacitatea de a-și rezolva singuri orice problemă – acasă, la serviciu, la biserică, etc. Când nu se mai descurcă, aleargă la manuale de auto-ajutorare (self-help). Aceste așa zise soluții sunt doar un paravan care ascund rădăcina problemei omenirii. Orice soluție care îl exclude din ecuație pe Dumnezeu Creatorul este sortită eșecului. În lumea spirituală, măsura maturității nu este independența ci dependența de Domnul. Dacă ar fi să ne întrebăm și noi, ca David, “Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule…?”, răspunsul ar trebui să fie cât se poate de clar ”Sunt robul Domnului.”
  • David a încercat din răsputeri să găsească cuvinte adecvate care să exprime uimirea față de promisiunile minunate ale Domnului. Și noi, urmașii lui Isus, trebuie să mărturisim uneori că nu suntem în stare să ne exprimăm îndeajuns mulțumirea pentru tot ceea ce am primit prin harul Său. Ce ne mai rămâne de făcut? Să lăsăm ca viețile noastre să reflecte credința în Dumnezeul nostru, acel Dumnezeu pe care David L-a lăudat și L-a slujit. Fie ca și umblarea noastră zilnică cu Domnul să fie presărate cu momente sfinte de rugăciune.

Traducerea și adaptarea: Narcis Pașca

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s